Schoolwork Refusal monkeyandmom

Refuzul de a învăța și cum să motivăm copiii să învețe

Cu toții ne lovim de asta mai devreme sau mai târziu. Există zile bune, însă multe dintre ele sunt destul de dificile și parcă țin la nesfârșit. Ai petrecut mult timp organizând și alegând cele mai bune materiale, totul pare că merge bine o perioadă și apoi te lovești de refuzul de a învăța al copilului.

Aici am adunat niște posibile motive pentru această problemă și niște sfaturi care ar putea funcționa dacă vă aflați în această situație. Merită să le încercați sau să folosiți acest articol ca punct de pornire pentru a afla mai multe despre acest subiect.

Sunt mereu în căutare de metode și feluri noi de a motiva copiii să învețe, așa că, dacă aveți alte idei care au funcționat pentru voi, le puteți lăsa în comentarii.

Înainte de a parcurge articolul, vreau să clarific faptul că nu sunt specialist în psihologia copilului sau în educație (deși am ceva pregătire în domeniu). Sunt doar un părinte homeschooler în căutare de răspunsuri și am scris acest articol în calitate de părinte. Luați cercetarea mea ca punct de pornire pentru familia voastră și informați-vă și voi din mai multe surse. Cereți ajutor profesional dacă simțiți că ceva e în neregulă cu copilul vostru.

Înțelegeți de UNDE vine acest refuz de a învăța

Înainte de a trece la idei pentru a combate refuzul de a învăța, e important să înțelegem de ce copiii se comportă într-un anumit mod ce mai exact doresc să ne comunice prin comportamentele lor.

Dacă înțelegem cum percep copiii lumea din jur și ce unelte au deja sau ce unelete le lipsesc, vom înțelege și de ce răspund într-un anumit mod, iar asta inlcude și felul cum învață sau percep învățarea.

Copiii care refuză să învețe ar putea:

  • încerca să comunice că ceva e în neregulă sau că sunt copleșiți sau chiar opusul, că nu sunt simulați destul de către materialele alese de noi.
  • doar trece printr-o etampă normală a dezvoltarii lor pentru care noi, adulții, le-am putea oferi niște unelte de navigare.
  • avea o problema de atitudine (care poate origina din alte probleme sau poate fi chiar personalitatea lor).

Înainte de a căuta soluții, trebuie să înțelegem cauza, să cercetăm puțin cum funcționează creierul unui copil, cum se întâmplă învățarea, ce obiceiuri bune (pentru învățare) putem implementa acasă și ce unelte i-ar putea ajuta să răzbească în a deveni auto-motivați și independenți în învățare.

Creierul copiilor- cortexul prefrontal

Creierul copiilor (în special cortexul prefrontal) nu e încă dezvoltat când discutăm despre gestionarea emoțiilor sau luarea unor decizii raționale. Nu voi intra în detalii știintifice, dar puteți citi mai multe despre asta aici, aici sau aici.

“The development and maturation of the prefrontal cortex occurs primarily during adolescence and is fully accomplished at the age of 25 years. The development of the prefrontal cortex is very important for complex behavioral performance, as this region of the brain helps accomplish executive brain functions.”

NCBI site- read more here

Neuroplasticitatea și Growth Mindset

Un alt aspect pe care ar trebui să îl înțelegem este modul în care creierul învață. Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a învăța lucruri noi oricând. În această lumină, nu există "Pur și simplu nu sunt bun la asta". Poți învăța să fii bun la orice dacă îți dorești cu adevărat.

Iată ce spune știința:

Neuroplasticitatea is the study of our brain’s capacity to grow and change over time. Research over the last 40 years shows that at any age we can all get better at pretty much any skill.

Learner lab

Un Growth Mindset merge mână în mână cu neuroplasticitatea și se bazează pe aceasta din urmă. E o schimbare totală a percepției asupra actului de învățare și nu numai. Vă oferă posibilitatea unei căi armonioase și sănătoase de a privi învățarea .

Poți afla mai multe despre acest concept aici:

Pentru mai multe resurse, vizitați site-urile sau cumparați cărțile de mai jos:

Your Fantastic Elastic Brain

O carte pentru copii care îi ajută să înțeleagă neuroplasticitatea și le deschide calea spre Growth Mindset.

Amazon UK

Amazon US

Amazon DE

Bookdepository (transport gratuit).

Romania- Libris

Romania – Books express

Romania- eMag

Big Life Journal

Un site unde puteti găsi o multitudine de resurse Growth Mindset pentru copii și adolescenți.

EXECUTIVE FUNCTION

Aceasta reprezintă un set de pe care noi, ca adulți, le folosim zilnic fără a realiza neapărat că facem acest lucru: citirea corectă a unui calendar sau program, listarea priorităților, desfacerea sarcinilor în bucăți mai usor de coordonat și realizat, ignorarea stimulilor de mediu pentru a ne concentra pe o anumită sarcină și chiar reglarea emoțiilor și a răspunsurilor noastre.

Funcția executivă are 3 arii principale:

  • memoria de lucru (memoria pe care o folosim activ, precum RAMii dintr-un computer, fără a ne pierde în detalii)
  • gândirea flexibilă (capacitatea de a ne adapta situațiilor și informațiilor noi)
  • control inhibitor (capacitatea de a te concentra pe o anumită sarcină)

“Executive function is a set of mental skills that include working memory, flexible thinking, and self-control. We use these skills every day to learn, work, and manage daily life. Trouble with executive function can make it hard to focus, follow directions, and handle emotions, among other things.”

Understood

Pentru mai multe detalii despre funcțiile executive ale copiilor și cum îi putem ajuta în acest sens:

Smart but Scattered Kids

O carte minunată care ne prezintă cum putem să ne ajutăm copiii (între 4-13 ani) cu aceste funcții. Au și o editie pentru adolescenți.

Amazon US

Amazon UK

Amazon DE

Romania- eMag

Romania- Cartepedia

Bookdepository (transport gratuit).

Cum probabil ați ghicit deja, copiii au nevoie de timp (și chiar o modelare corectă) a acestor aptitudini pentru a le dezvolta corect . Deci atunci când văd un morman de cărți pe birou, se simt COPLEȘIȚI.

Nu știu de unde să înceapă, ce materie e mai importantă. Nu se gândesc automat să își planifice sau să își organizeze sau prioritizeze sarcinile. Bineînțeles că totul devine copleșitor când nu au uneltele necesare pentru a avea succes.


Ce putem face în cazul refuzului de a învăța?

Copiii nu sunt vinovați pentru emotiile trăite sau manifestarea acestora (nu fac asta dinadins asta) așa că vă prezint mai jos niște strategii pe care le-am adunat din cercetările mele dar și din încercările noastre personale.

1. Fii înțelegător și arată-i empatie.

Poți începe prin a-i arăta copilului că îl auzi/înțelegi . Începe prin a-i valida emoțiile (sunt cât se poate de reale pentru ei chiar dacă nouă ni se par nefondate).

Încurajează-l să comunice și să fie deschis cu tine pentru a putea să își verbalizeze frustrările.

Ai putea (prin modelarea Growth Mindset) să îi spui asta: "Văd că problema asta la mate chiar te frustrează. Poate am putea s-o încercăm împreună? Ai nevoie de ajutorul meu?" sau "Poate dacă te uiți la problemă dintr-un alt unghi o să descoperi și răspunsul?" sau chiar "Hai să luăm o pauză de la mate, ne întoarcem la problema asta mai târziu când s-ar putea sa ne vină alte idei. Ce vrei sa facem în loc de matematică?".

Aceasta e implementarea Growth Mindset! E extradordinară metoda. Încercați și voi să o aplicați acasă, nu veți regreta (deși durează puțin să îi scoatem pe copii dintr-un fixed mindset și e un proces continuu).

Unul din citatele noastre preferate (pentru Growth Mindset)

2. Oferă-le atenție și reconectează-te cu ei.

Cu toții cunoaștem îndemnul modern "petreceți timp de calitate cu copilul" și eu cred că e foarte adevărat. Sunt toată ziua acasă cu M, mă vede lângă el (eu lucrez lângă el pe laptop în timp ce el își face temele). Dar am realizat că prezența mea fizică nu se traduce întotdeauna cu atenția mea nedivizată pentru el.

Când sunt foarte ocupată cu job-ul timp de mai multe săptămâni de exemplu, observ o mică schimbare comportamentală la el. Face cam tot ce dorește toată ziua și dacă îi cer să lucrăm ceva, se plânge.

Am realizat că are într-adevăr nevoie de atenția mea concentrată asupra lui . Așa că încerc să fac un pas înapoi, să-l iau de la birou și să facem altceva pentru a ne reconecta:

  • putem merge la o plimbare doar noi doi și discuta despre ce vrea el (atenția mea e asupra lui 100%)
  • ne putem juca un joc de societate
  • putem asculta muzică și/sau dansa împreună
  • putem să ne jucăm fotbal afară (sau orice alt joc pe care copiii vostri îl preferă)
  • încep să îl întreb despre animăluțele lui (discutați despre orice alte preocupări au copiii voștri)

Toate acestea ne aduc pe amândoi înapoi în momentul de față (în prezent), ne calmează grijile și stresul de a "fii prea ocupat pentru orice" (pentru părinte) sau "a fi ignorat" (pentru copil).

În acest mod, după ce ne-am reconectat, ne e mai ușor să comunicăm și el e mai deschis la ce am de spus, la programul zilnic și ce trebuie să parcurgem. E mai ușor pentru el să lucreze și să accepte că trebuie să își termine lecțiile dacă știe că mama e acolo și îl aude de fiecare dată.

3. Setează limite.

Limitele sunt sănătoase și necesare pentru copii. Probabil că deja aveți limite pentru anumite comportamente, limite de ecran sau ora de somn sau alte aspecte din viața lor. Setează niște limite și când e vorba de învățare.
Citește mai multe despre limite aici.

Nu lăsa distragerile să stea în calea învățatului. Niște exemple bune de limite în timpul învățării sunt:

  • fără ecran înainte de a termina lecțiile
  • lecțiile se întâmplă în anumite perioade ale zilei (nu e necesar să ai un program pe ore, dar ai putea alege dimineata pentru învățat, după-masa pentru artă sau timp afară șamd)
  • lecțiile se întâmplă într-un anumit spațiu (unii copii au nevoie de asta!)- desemnați un colț pentru școală, un spațiu unde se va întâmpla învățarea FĂRĂ distrageri în jur. Acesta e spațiul nostru de învățare (nu avem o camera dedicată homeschooling-ului).
  • cronometru- pentru a vă asigura că vă țineți de programul ales și că nu uitați să mai luați și pauze, folosiți un cronometru digital (timpul îl setați în funcție de vârstă și limita lor de concentrare).

4. Faceți un PROGRAM.

Tot în ceea ce privește limitele, un program sau planner (mai ales unul vizual, ușor de citit pentru vârsta lor) e de un real ajutor.

Eu am făcut unul pentru noi pe care M îl ține pe biroul lui zinlic. În acest mod, îl împuternicesc să știe (și să vadă clar) ce urmează și câte lucruri mai are de făcut de pe lista. Îl găsiți la Resurse gratuit.

Copilul se simte în control știind că mai are doar una sau două materii rămase și că a reușit să aibă o zi productivă. Nu uitați să lăudați efortul zilnic și să le arătați cât de mândri sunteți că a reușit să mai temine o sarcină.

plannerul nostru pentru homeschooling

M poate vedea astfel ce înseamnă să "pierzi vremea degeaba" și să nu îți termini prioritățile din ziua respectivă la timp mai ales când se adună tot mai multe pentru ziua următoare, până când e imposibil să le mai termine într-o singură zi.

Vă rog să nu cădeți în capcana de a face/cere prea mult . Nu e sănptos nici pentru parinți, nici pentru copii.

Sunt conștientă că unele exemple de-ale noastre pot părea copleșitoare, dar noi deja știm cât putem face pe zi și suntem si flexibili când e vorba de anumite aspecte. Voi faceți ce (și cât) se potrivește familiei voastre când faceți un plan pentru voi.

Noi am discutat deja clar că cele mai importante materii pe care le facem zilnic fără excepție sunt mate și engleză. Restul sunt parcurse și în funcție de timpul rămas, chef sau alte priorități care pot interveni în ziua respectivă.

Să tai din listă tot, zilnic, nu e atât de important precum productivitatea sau eficiența! Așa că încercați să vă concentrați pe asta și să încurajați copiii să vadă imaginea de ansamblu:" Ia uite ce multe pagini ai reusit să parcurgi săptămâna asta la matematică pentru ca ai fost consecvent! Sunt mândru de efortul și sârguința ta!"

6. Consecvența

Cum îmi place să leg lucrurile, consecvența vine ca o consecință naturală a planificării și organizării.

Dacă aveți un program, puteți rămâne consecvenți și eficienți cu ceea ce ați stabilit că trebuie să faceți pentru o perioadă lungă.

Va deveni automat după o vreme. Lucrurile vor cădea natural la locurile lor, copiii vor ști ce și cât să se aștepte să lucreze zilnic iar voi, părinții, veți avea zile mai "ușoare" în ceea ce privește școala.

O să observați că pauzele mai lungi (sau vacanțele) și alți factori perturbatori vor face ca lucrurile să devină din nou puțin instabile. Dar odată ce vă întoarceți la rutina voastră totul se va regla din nou.

7. Recompense

Știu că unii părinți nu sunt de acord cu asta. Voi elabora (nu trebuie să fiți de acord cu mine, dar căutați ceva cu care sunteti de acord în locul recompenselor care se potrivește mai bine cu viziunea voastră). Aceasta e părerea mea când vine vorba de sistemul de recompense.

Noi, adulții, facem lucrurile pe care trebuie să le facem fiind motivați extern sau intern. Primim bani să mergem la job (chiar dacă nu ne place), ne place să trăim într-un mediu curat și organizat (chiar dacă nu ne place să spălăm vase și să dăm cu aspiratorul).

Eu văd "școala" ca pe job-ul copiilor. Așa că simt că putem să îi recompensăm într-un fel sau altul pentru a-i motiva.

Sunt de acord că recompensele nu ar trebui folosite pentru a-i determina pe copii sa se îngrijească singuri (sau să ajute), așa că aplic sistemul de recompense cu prudență.

Uneori recompensez cele mai dificile materii/exerciții sau cele pe care M le gasește dificile.

Asta am folosit până acum:

  • autocolante/stickere- lui M îi plac stickerele de orice fel. Pentru mate, primeste un sticker mini (pe care și-l dă singur) la fiecare problemă pe care o rezolvă corect (fără a se plânge prea mult). Dar trebuie să văd măcar că a încercat să le rezolve.
  • ștampile - am folosit asta pentru scris/citit sau spelling. Penttru fiecare cuvânt scris corect, primea o mini ștampilă lângă cuvânt.
  • puncte- am avut și un sistem de puncte inventat de M (ca la jocuri). Pentru fiecare exercitiu rexolvat primea un anumit număr de puncte, dacă era rezolvat corect primea puncte extra, dacă nu se plangea în timp ce rezolva, primea bonus. Din numărul total de puncte adunate pe o perioadă de timp putea să își aleaga o recompensă mică: să cumpere ceva ce și-a dorit (cu limita clară de bani) sau să petreacă timp în plus la tabletă sau TV.
  • cartonașe de loterie - e ceva ce încercăm acum. După fiecare materie terminată, poate alege un cartonaș. Unele au lucruri pe care nu le îndrăgește în mod deosebit (matematică online, terapie vizuală), altele au lucruri precum un episod din desenele preferate, un joc de societate cu mama, timp de citit sau alte activități care îi plac.
  • monede- am încercat asta cu vocabularul. Are un borcan special pentru cuvintele noi. Dacă folosește corect într-o propoziție un cuvânt nou învățat, primeste o monedă pentru borcan. Astfel a fost foarte motivat să își amintească cât mai multe cuvinte noi!

Pentru a vedea și alte recompense pe care le folosim pentru a motiva copilul citiți mai mult aici.

8. Fii amuzant!

De multe ori programul ales devine plictisitor și e datoria noastră să îl facem din nou amuzant. Faceți ceva neașteptat:

  • în loc să citiți intrucțiunile, cântați-le.
  • ieșiți afară și recitați poezia în timp ce săriți coarda.
  • mergeți într-o drumeție neplanificată.
  • Fiți anuzanți! Faceți fețe, conectați-vă cu copilul vostru interior, faceți baloane de săpun în timp ce repetați tabla înmulțirii.
  • scoateți cărțile de joc și niște zaruri pentru a repeta operațiile matematice :) - puteți vedea mai multe idei de mate aici.
  • dacă ați obosit să tot citiți la știintă despre un concept mai greu, găsiți un documentar despre el și urmăriți-l împreună cu un bol de popcorn.
  • Când copiii nu se simt prea bine sau sunt dezamăgiți, faceți ceva neașteptat! O îmbrățișare lungă, pupici, gâdilici sau chiar o pauză de stat sub pătură și citit ceva cu voce tare, timp de discuții sau chiar o pauza neplanificată.
  • deschideți Netflix și vizionați un episod din desenele/serialele lor preferate și arătați-vă interesul pentru acestea.

Aici posibilitățile sunt fără limite. Amintiți-vă doar că atât părinții cât și copiii au nevoie de câte o schimbare de "peisaj" din când în când. Nu vă fie teamă să vă lăsați purtați de val uneori.

9. Gasiți o altă abordare!

Dacă ați încercat tot și nimic nu funcționează poate e timpul să vă uitați la materiale și felul în care sunt organizate, cum se potrivesc (sau nu) de fapt cu copilul.

Știu că uneori petrecem săptămâni întregi planificând materialele după care să lucrăm... dar nu vor funcționa dacă nu sunt potrivite copilului. Fiți atenți la tipul de învățare al copiilor.

Și da, tipurile de învățare pot fi diferite și în funcție de materie.

M învață mai bine dacă aude textul la istorie decât dacă îl citește singur, dacă citește singur textul la știință decât dacă îl aude, dacă "atinge" manipulativele la matematică pentru a pricepe un concept mai greu, dacă face singur experimentul la știință, dacă vizionează un documentar la geografie...

Așadar, toate tipurile de învățare la un singur copil? DA! Noi învățăm diferit la fiecare materie așa că nu e neapărat nevoie să fie catalogați copiii într-o singura tipologie de învățare peste tot. Priviți atenți la cum învață cel mai bine copilul la fiecare materie în parte înainte de a alege o programa anume.

Eu nu vă sfătuiesc să schimbați des curicula aleasă. Dar dacă semnele că nu funcționează sunt foarte clare, căutați altă abordare!

Dacă puteți, încercați să treceți prin toată curicula aleasă pentru anul respectiv și priviți apoi în urmă. A evoluat copilul? A învățat lucruri noi? Își poate aminti cele mai importante concepte și le poate aplica? Dacă răsăunsul este DA, atunci de vină nu e curicula aleasă.

Semne clare că programul ales nu funcționează:

  • copilului nu ii plac deloc lecțiile pe o perioadă lungă de timp și nu învață nimic nou.
  • e o luptă continuă să înțeleagă, să își amintească și să aplice conceptele noi.

10. Verificați atitudinea copilului

PLICTISEALĂ?

Dacă programul ales e prea ușor, plictiseala se poate confunda cu atitudine negativă. Asigură-te că nu îți copleșești copilul cu prea multă repetiție la concepte pe care deja le-a înțeles.

Verifică dacă copilul cunoaște deja lucrurile pe care i le prezinți sau dacă reține informația foarte repede și alege un curriculum potrivit pentru el.

Nu alege nici ceva prea dificil pentru că vei ajunge în același punct.

ATITUDINEA?

Uneori e vorba doar de o atitudine negativă a copilului. Dacă vă aflați într-o astfel de situație, singurul meu sfat e să continuați să lucrați la asta.

Atât părintele cât și copilul trebuie să realizeze că homeschooling-ul nu e doar miere si lapte zilnic. Că v-ați asumat o responsabilitate uria;ă alegând această cale.

Uneori avem zile proaste (așa e viața) dar trebuie să trecem peste ele. Ajutați copiii să vadă lucrurile într-o lumină pozitivă și aplicați (și modelați) comportamente adecvate de growth mindset până când aceste momente se răresc și nu mai stau în calea învățării.

Puteți rezolva unele aspecte legate de atitudinea negativă urmând pașii de mai jos (și aplicând ce am discutat până acum). Comunicarea e cheia întotdeauna. Ascultați ce au de zis copiii și NU JUDECAȚI. Gasiți apoi solutii cu care sunteți de acord atât voi cât și copiii.

  • DE CE simt asta?
  • CE ar dori să schimbe pentru a putea să își vadă de lecții? Discutați despre toate aspectele școlii până când găsiți o solutie.
  • TU (ca părinte) poți să le acomodezi cerințele? Poți schimba anumite lucruri? Poți face niște compromisuri dacă ei se simt copleșiți?
  • Ajută-i până când o pot face singuri! Andrew Pudewa din programul nostru preferat de scriere a punctat într-unul din webinariile lui că "nu există prea mult ajutor" iar în acel moment am realizat că nu m-am uitat cum trebuie la lucruri. Ca POT să îmi ajut copilul cât are nevoie.
  • Poate atitudinea negativă izvorăște din sentimentele de a nu fi suficient de bun sau pentru că e copleșit. Căutați să găsiți cauza și să o adresați astfel încât să schimbați atitudinea într-una pozitivă.

Ce am făcut noi cu refuzul de a învăța?

Ne-am confruntat și noi cu asta și ocazional ne mai confruntăm cu refuzul de a învăța. Pentru noi a funcționat:

Mai mult ajutor!

Cei care ne cunosc deja știu că lui M nu îi place să scrie. Încă nu e confortabil cu scrisul independent și e în regulă.

De fiecare dată când are nevoie de mie sunt acolo! Nu înseamnă că fac treaba în locul lui, doar că sunt atentă la ce anume îi provoacă disconfortul și îl ajut să împartă lucrurile în bucăți mai mici prin a-i pune întrebări la subiect, din aproape în aproape sau prin a-i reaminti părțile unei compuneri, una câte una.

Am ales și să lucrez exact la nivelul lui și am ales un program pentru sciere care i se potrivește.

Acționez înainte ca lucrurile să devină copleșitoare

Din nou, compunerile i se par grele. Zice că nu știe de unde să le înceapă, că are multe imagini în cap care nu sunt aranjate în ordine și îi vine greu sa le apuce sau să le sorteze.

I-am spus să înceapă cu orice propoziție, una singură... indiferent de ordinea ei. După ce a scris-o, am trecut la următoarea șamd până când a terminat tot ce avea de spus despre subiect.

La final, am stat amandoi si am sortat propozițiile scrise în ordine, am corectat și le-am legat/dezvoltat împreună. A făcut toate astea fără probleme pentru că am fost acolo să îl ajut unde a avut nevoie.

Cronometrare

Unii copii beneficiază de pe urma unui cronometru. M are unul si astfel știe când urmează o pauză și cât durează aceasta.

Îl las să aleagă

Îi ofer posibilitatea de a alege ce vrea să studieze. Are planner-ul pe birou, dar subiectele nu le facem în ordine, uneori alege el cum simte că ar vrea să le abordeze.

Uneori e obosit și alege ceva mai usor. E în regulă atâta timp cât lucrează conștiincios.

Recompense

Încă folosim recompense pentru unele materii mai dificile. Pentru noi funcționează.


Nu spun că metodele și experimentele noastre vor funcționa pentru toată lumea, dar sper că acest articol a fost de folos unora dintre voi și că v-a oferit niște idei și puncte de plecare pentru propriile voastre metode. Ce metode au funcționat pentru voi?

Acest articol conține linkuri de afiliat. Cumpărând prin aceste linkuri, eu câștig un procent mic din vânzare în timp ce prețul rămâne neschimbat pentru voi. Vă mulțumesc pentru sprijinul vostru..
Ca Asociat Amazon, pot câștiga din anumite comenzi.

Adaugă un comentariu

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.